INTERVIEWS JOURNALISM Journalism in Moldova SPECIAL

Alecu Reniță, redactor-șef revista NATURA: Tot ce înseamnă astăzi jurnalism de mediu, mâine va însemna mult mai mult

Alecu Reniță e cel mai mare jurnalist din spațiul românesc care abordează critic tematica ecologică. Redactor-șef al publicației de ecologie, turism și cultură NATURA. Autor al mai multor articole și cărți despre ecologie și natura Republicii Moldova. Este pasionat de fotografie și apărător al monumentelor naturii. A editat mai multe albume cu peisaje și monumente ale naturii din Moldova. Colegii de breaslă spun despre Reniță: „e unul din ziariștii de vocație, care nu pune granița între ziare și cărți, între articolul jurnalistic și pagina de proză artistică”.

Dl. Reniță ce înseamnă jurnalismul de mediu?
Jurnalismul de mediu este un model relativ nou, modern, legat în ansamblu de protecția mediului înconjurător, de tot ce numim ecologia spirituală! E un fel de jurnalism mult mai complex decât strict relatările tehnice ale problemelor de mediu, este o abordare masivă ce ține de comportamentul omului în mediul în care locuiește.  Acum jurnlismul de mediu își ia noi adepți ocupând noi dimensiuni importante pentru noi.  Sunt convins că azi tot ce înseamnă jurnalism de mediu, mâine va însemna mult mai mult! Având o diversificare tematică va încerca să nu existe nici un segment din activitate umană fără ca să intre în vizorul jurnaliștilor de mediu.

Ce părere aveți despre actuala presă din Republica Moldova?
Presa din Moldova este mult mai liberă decât cea care a fost până în 2009 . După părerea mea presa nu valorifică nici pe departe această libertate care i s-a dat. Se observă foarte multe deficiențe de ordin profesional, mai ales în ceea ce privește televiziunea. Au apărut mai multe posturi cu libertate deplină dar se comportă ca într-un spațiu foarte bine cenzurat. Cred că asemenea model de televiziune nu are perspectivă fiindcă este departe de o realitate, de necazurile omului simplu. Un asemenea gen de televiziune axată pe subiecte minore nu poate să atragă un public larg. Dacă se orientează spre tot ceea ce înseamnă scandal, circ politic, evenimente nesemnificative, atunci nu contribuie cu nimic la dezvoltarea unei societăți democratice. Totuși se observă un progres din partea posturile de televiziune, radio, presei în general.  Televiziunea locală este acum  mult mai apropiată de om decât cele de la Chișinău.  De asemenea se observă și o evoluție a presei tipărite care trece printr-o mare încercare o dată cu apariția internetului, cu alte mijloace tehnice. Presa scrisă are un viitor și ea trebuie sprijinită de cititori.

Ce reprezintă revista Natura pentru dvs?
Revista „Natura” reprezintă totul în ceia ce am avut mai bun deja de un sfert de veac. Anul trecut am sărbătorit 21 de ani de existență.  Tot ce am adunat de-a lungul anilor în problemele de mediu și-au găsit spațiu în revista „Natura”. Publicația noastră este unică în tot spațiul postsovietic. Nu cunosc nici o revistă de această factură în Ucraina,  în România sau în Ungaria. Revista „Natura” e mult mai complexă prin felul ei de a aduce un mesaj pentru cititor, ea nu se limitează strict doar la constatări, precum că undeva s-a tăiat o pădure, dincolo a fost poluat un râuleț. Noi ne întrebăm de ce se întâmplă acest lucru și vrem să restabilim în mare măsură legătura spirituală pe care ar trebui să o aibă omul cu mediul înconjurător. Oricât vom avansa în civilizație ar trebui să înțelegem că noi niciodată nu vom crea o planetă artificială în care noi să dictăm cum ea să se rotească, nu vom crea un soare sau un univers. E important să fim parte integrantă a naturii, să avem această relație  care  trebuie să o aibă orice copil cu părintele său. Astfel, „Natura” e foarte diversificată, vine spre interiorul omului și  datorită acestui fapt ne considerăm o revistă de suflet.

Care a fost articolul publicat de dvs. care a stârnit cele mai multe reacții din partea cititorilor, oamenilor în general?
Am publicat multe articole, am avut campanii de presă foarte importante. În ‘96 când am pornit o campanie de presă ce presupunea înstrăinarea  a cca. 7 mii de ha de pădure din fondul forestier național. Atunci s-a iscat o zarvă mare din partea autorităților, dar mai ales a celor 14 sate din centrul Moldovei. În baza informației publicate în revista „Natura” oamenii s-au revoltat, dar în final au permis ca pădurea să fie înstrăinată în favoarea unor firme străine. La fel am avut mare susținere când am reflectat problema peșterii „Emil Racoviță”, încercând să luăm sub protecția statului acel areal. Deși e clar că acolo sunt  introduse corporații unde extrag gipsul și au profituri uriașe. E foarte greu să schimbi o stare de lucruri deoarece banul are o mare influență iar de partea noastră este doar o susținere invizibilă. Am scris numeroase articole, dar cele care au venit direct dintr-un mediu sau un spațiu care viza viața oamenilor acele au fost citite.

Cum credeți bloggerii îi vor scoate din meserie pe ziariști?
Nu cred. Jurnalismul e cu totul altceva decât ceea ce fac blogerii. Bloger poate fi oricine și să scrie orice. Pe când jurnalist nu poate fi oricine și nu poate să scrie orice. Există un cod deontologic, o întreagă artă pentru a pune un material pe hârtie, deci sunt lucruri diferite! Cred că bloggerilor le lipsește în mare măsură prezența jurnaliștilor profesioniști. Bineînțeles, salut această formă de comunicare dar nu trebuie să fie confundată cu jurnalismul.

Cum comentați această tendință a cititorilor spre un jurnalism de opinie, de analiză?
Jurnalismul de opinie trebuie să genereze o altă percepție din partea cetățenilor. Oamenii trebuie să fie conștineți în multe privințe și să ia atitudine. Fiecare individ trebuie să înțelegă că luarea de atitudine înseamnă gonirea fricii din om, teama care a fost insuflată forțat de sistemul comunist.  Cei ce iau atitudine își asumă riscuri enorme, sunt până la urmă intimidați, maltratați, iar problema de atitudine este una necesară pentru societate. Nu trebuie să avem doar un jurnalism de atitudine, e nevoie și de reacții pozitive din partea fiecărui cetățean.

Ce mesaj transmiteți tinerilor jurnaliști?
Aveți dragoste pentru cuvânt! Nu credeți că dacă dispuneți de mijloace tehnice puteți face minuni. Îmblânzirea cuvântului și aducerea lui într-un material este o mare artă. Nu poți să fii un jurnalist bun fără să cunoști foarte bine limba română! Nu poți fi un jurnalist bun dacă nu cunoști viața în toată dimensiunea ei și cu toate realitățile pe care le oferă. Un jurnalist trebuie să înțeleagă că nu le poate obține pe toate dintr-odată.  Multe lucruri vin o dată pe parcursul acumulării experinței. Dacă Dumnezeu ți-a dat această scânteie să ai dragoste pentru cuvânt, pentru oameni, pentru țara și neamul tău, sunt convins că acel tânăr jurnalist va ajunge un director de opinie, va fi un jurnalist îndrăgit de foarte mulți cititori. Vă doresc să aveți foarte mulți cititori, să aveți un nume în presa din Moldova și din tot spațiul românesc.

Autor:  Mircea MITROFAN

EVERYDAY JOURNALISM.COM

Comments are closed.