INTERVIEWS Journalism in Moldova SPECIAL

Diana Railean, reporter Europa Liberă: ”Eu n-aș schimba o mătușă Ileana pe 10 politicieni”

În copilărie își dorea să facă jurnalism de televiziune, acum însă lucrează la Radio Europa Liberă. Diana Railean spune că jurnalismul se fură de la cei mai ’’dinozauri’’ în ale jurnalismului. 

foto: everydayjournalism.com

”Când eram mică îmi puneam scaunul în faţă, îl întorceam cu picioarele în sus şi îmi părea că sunt la televizor. Pentru că tatăl meu este profesor, întotdeauna şi-a dorit să aibă o fiică profesoară. N-a fost să fie, norocul meu este că n-am trecut la buget la facultatea la care a vrut taică-meu şi atunci am putut să merg şi să-i zic :Tată, oricum ai de plătit contractul, mai bine plăteşte într-un domeniu care mi-i drag sufletului, ori dacă va trebui să-l fac, nici fata n-o să-ţi fie învăţată că o să fug de la facultate şi banii o să-i pierzi”, povestește Diana. ”Și tata a răspuns : Du-te dragul tatei și fă ce ţi-i drag inimii tale. Aşa am ajuns eu la jurnalism”, adaugă ea.

 

 ”Un meseriaș iubește toate relatările”

foto:everydayjournalism.com

”La Europa Liberă în fiecare zi am parte de câte o lecție. Chiar azi am primit o lecție de la domnul Botnaru. Pentru că am lucrat aspura unui articol la care editorul meu a simțit că nu m-am implicat cu suflet. Mi-a zis că un meseriaș iubește toate relatările. Ideal ar fi să-mi placă să scriu despre lansări de cărți la fel cum îmi place să fac un reportaj despre satul Sociteni. Eu mai șchiopătez, iar atunci când aud că trebuie să fac un reportaj, la o lansare de carte în oraș, înghit un nod și merg oricum ca să-l realizez. E impardonabil să tratezi diferit subiectele, ca și cum ai trata diferit oamenii. Ca și cum aș fi eu medic și aș trata diferit oamenii care vin la mine după ajutor”, spune reporterul.

”În radio sunt doar eu, intervievatul, evenimentul şi microfonul”

Atunci când te ciocnești cu realitatea îți dai seama că nu toate visele din copilărie sunt compatibile cu dorințele din prezent. Așa a fost și în cazul Dianei. Ea și-a dat seama că în radio se simte mult mai confortabil și căare mult mai multă liberate.

”Televiziunea solicită mult, foarte mult, la radio însă poţi ajunge mai repede la om. În radio sunt doar eu, intervievatul, evenimentul şi microfonul meu, iar în televiziune depinzi şi de cameraman. Uneori poţi fi un foarte bun jurnalist şi vrei să relatezi despre un eveniment, dar imaginea poate să strice totul şi atunci, eu sunt stăpâna pe situaţie şi asta îmi place cel mai mult la radio. Dar nici nu sunt eu facută pentru televiziune”, ne spune Diana zâmbind.

”Îmi place să-mi schimonosesc faţa şi apoi trebuie să pui o toană de machiaj pe tine. Eu dimineaţa zic :’’Aici e Radio Europa Liberă’’, fără sau cu ruj cuvintele astea oricum la fel sună”, adaugă ea.

”Eu n-aș schimba o mătușă Ileana pe 10 politicieni”

foto:everydayjournalism.com

”Ceea ce îmi place cel mai mult din munca mea de reporter sunt relatările în care eu trebuie să vorbesc cu oamenii de la țară. Doamne, aș schimba o mătușă Ileana pe un politician… Nu, eu nici n-aș schimba o mătușă Ileana pe 10 politicieni. Oamenii de la țară sunt superbi, iar felul în care văd ei viața și felul în care vorbesc despre probleme și cum găsesc soluții, n-am să găsesc nicăieri. Mie îmi place să merg cu microfonul în satul Ulmu sau Ruseștii Noi, iar pentru mine o zi ideală înseamn o zi într-un sat de vorbă cu oamenii simpli despre problemele lor. De multe ori, când mă întorc, după ce fac relatarea la țară, am multă dorniță și entuziasmul de a scrie, decât uneori când merg la un eveniment de oraș”, povestește Diana.

”Știi care e plusul în meseria noastră? Dacă de exemplu tata e profesor, el se va duce la școală și știe despre ce le va vorbi elevilor, eu niciodată nu știu despre ce va trebui să scriu. Asta e ceea ce mă salvează de rutină, pentru că în fiecare zi e ceva diferit”, adaugă jurnalista.

Școala de Studii Avansate în Jurnalism

A absolvit facultatea de jurnalism, dar Diana a simțit că nu e suficient și a mers să-și continuie studiile la școala de jurnalism. Anume aici, spune Diana, a cunoscut toată crema jurnalismului din Republica Moldova.

”Ce mi-a plăcut la şcoală e că toţi veneau să-mi predea. Am avut un an de zile şansa să fur meseria de la ei şi să-mi întâlnesc viitorul şef. Mie chiar îmi place să fac jurnalism la Radio Europa Liberă şi de multe ori ma întreb dacă se închide biroul ce am să fac eu atunci. Mă întreb dacă am să pot lucra în altă parte”, își amintește Diana.

”Acum pot să spun că îţi trebuie o viaţă ca să te faci jurnalist. La școală ai cei mai buni profesori care sunt gata să-ţi ofere meseria. Aici ţi se pun bazele unui jurnalist corect şi echidistant. Mie mi-ar fi fost mult mai greu dacă nu făceam școala pentru că ar fi durat mult mai mult până furam meseria de la colegii mei mai ’’dinozauri’’ în ale jurnalismului”, adaugă ea.

Sacrificiul profesiei

”E uşor sa fii chirurg sau e uşor să fii medic ginecolog? Orice meserie e o cruce pe care unii o duc cu plăcere, alţii de nevoie. În jurnalism trebuie să munceşti şi trebuie să accepţi anumite sacrificii. De exemplu, seara, alții stau şi o privesc pe Angela Gonţa la televizor, dar Angela Gonţa nu este în pat, ea le prezintă aceste ştiri, este la muncă. Avantajul politicienilor e ca îşi permit sa spună orice la microfon, dar tu ca jurnalist trebuie sa filtrezi şi acest orice și să-l aduci într-un limbaj omenesc”, afirmă Diana Railean.

”Sinceritatea te apără de foarte multe probleme”

Ajunge seara târziu acasă, e mereu prinsă în activități și evenimentele la care merge. Însă e fericită, o face fericită profesia, dar și soțul care seară de seară o așteaptă acasă. Deseori se spune că jurnalistele nu întotdeauna reușesc să-și întemeieze o familie, Diana spune că pentru asta e nevoie să găsești un om înțelept.

„Găsești un băiat bun și dacă îl găsești, îl cucerești până a te apuca de lucru. Adevărul e că mi-am întâlnit soțul când eram la școala de jurnalism. Oricum nu cred că e o problemă pentru că oamenii își găsesc pereche și în jurnalism, și în medicină, și în alte profesii. E un fel de stereotip că femeile jurnaliste rămân nemăritate. Atâta timp cât găsești oamul care să te înțeleagă, omul care să te iubească, omul să te accepte așa cum ești, atunci ești fericită”, povestește Diana.

”Apropo, în procesul de cucerire a viitorului soț, de fapt când îl amăgeam să mă ia de mireasă, așa cum sunt. M-am dezbrăcat goală în fața lui și am zis așa : Vitalic, eu am în frunte un semn, mi-am spart capul când eram mică, degetul mare de la piciorul drept îi mai mic decât următorul și mai am eu câteva minusuri. Pe lângă asta, o să fac jurnalism și o să vin târziu acasă. Deci dacă îți plac mă iei, dacă nu, nu ne pierdem timpul unul altuia. După aceea să nu-mi spui că tu nu erai așa, căm-am schimbat”, spune Diana.

”Încă o lecție invățată la Europa Liberă este că sinceritatea te apără de foarte multe probleme”, încheie Diana.

Autor:  Elena Secrieru

Everyday Journalism.com

Comments are closed.