BLOG SPECIAL Special

Elena Zagnat despre primul an de trai în țara lui Napoleon //EDITORIAL (Franța)

Elena ZagnatUn bilet într-o singură direcție. O carte. O valiză. Eu. Ea. Îmi aduc aminte perfect acea dimineață de aprilie, în care am întâlnit răsăritul urcând în avion. Lăsam acasă oameni, locuri și amintiri dragi, pentru a începe o viață nouă la 2500 de km depărtare. Nu am făcut această alegere pentru mine, dar pentru Lia care urma să vadă lumina zilei peste două luni. Îmi urmam soțul în Franţa și ambii aveam o singură motivație – să-i oferim copilului nostru un viitor mai bun. 
elena zagnat
Elena ZagnatDupă trei ore de zbor, avionul a aterizat pe aeroportul Beauvais. De atunci, a trecut un an – cel mai greu an din viața mea, dar și cel mai frumos.

E adevărat că într-o țară străină începi totul de la zero, însă, la fel de adevărat e că te poți simți tu însuți un zero. Un om mic cu vise mari, pierdut prin mulțime, fără casă, fără prea mulți bani şi fără a cunoaște limba. Ei, o soluție ar fi să-ți imaginezi, cel puțin pentru o vreme, că ești turist. Tour Eiffel, Basilique du Sacre Cœur de Montmartre, Notre Dame, Musée du Louvre, Champs Elysées și alte zeci de locuri minunate din Paris te pot face să uiți de probleme.

Despre probleme, însă, altă dată. Astăzi, despre motive.

De ce ai alege să te muți în Franța? Iată 5 motive: 
1. Sistemul medical. Am simțit pe pielea mea cum funcționează. Pe Lia am născut-o într-un spital din regiunea Picardie.

Aici, am fost tratată cu grijă și respect și am ştiut că ambele suntem în siguranță. De la echipamentele medicale de ultimă generație, până la meniul zilei pe care ți-l alegi singur, toate merită cele câteva sute de euro cât costă o zi de internare (asta în cazul în care nu ai asigurare medicală).

Elena Zagnat

2. Liberté. Égalité. Fraternité. Nu contează cine ești, de unde vii și cum arăți – ai toate șansele să devii oricine îți dorești. Oportunități există, dar trebuie să înveți și să muncești. Da, birocrația și aici îți poate pune bețe în roate, dar, cu răbdare și perseverență, ţi se deschid toate ușile la care bați.

3. Legile sunt făcute ca să funcționeze. Nici nu se pune problema corupției. Oricine se află aici e protejat de lege și, chiar dacă nu ai bani de avocat, ți se va face dreptate.

Elena Zagnat4. Francezii sunt extrem de politicoși. Deşi se spune că urmașii lui Napoleon sunt mândri de fire, aceştia te ajută când îi abordezi pe stradă. Nu strâmbă din nas când le schimonosești limba și au grijă întotdeauna să te întrebe -„Ça va?” (Cum îţi merge? – n.r.). În plus, aici există o regulă nescrisă să te saluți atunci când intri în ascensor sau când vii la doctor și pe hol aşteaptă mai mulți oameni. Te saluți și cu vecinii, chiar dacă nu îi cunoşti. Mai des decât „Bonjour!” și „Ça va?” auzi numai „Pardon!”. Localnicii se scuză dacă trec prin fața ta la magazin sau dacă te ating întâmplâtor. Și încă ceva: nu vă speriați dacă se apropie cineva și începe sa vă admire bebelușul sau să vă întrebe de la cine a moștenit culoarea ochilor. E ceva normal.

5. O viață nu e de ajuns ca să descoperi Franța. Francezii muncesc toată săptămâna, iar, în weekend și în vacanțe, vor să se odihnească departe de canapea și televizor.

Foarte multă lume face jogging, unii citesc cărți în parcuri, iar, cei mai mulți, călătoresc. Un weekend îl petreci la ocean, altul în Alpi… Nici plajele de aur de pe Côte d’Azur nu sunt departe.

Și unde mai pui că, prin toată țara, sunt sute de muzee și peste 40 de mii de castele, biserici și monumente de arhitectură.

Totuși, în Franța, „la vie” nu e tocmai „en rose”, așa cum se zice. Despre partea nevăzută a medaliei vă povestesc data viitoare.

Elena Zagnat

Elena Zagnat

Elena Zagnat

Elena Zagnat

Elena Zagnat

Autoare: Elena Zagnat, jurnalistă stabilită în Franța

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*