Franţa. Cele 5 dezamăgiri 

CopertaOf, seara, când vii obosit acasă, deschizi calculatorul şi din poze îți zâmbesc prietenii plecați departe. Zâmbesc parcă fericiți, parcă sinceri. Şi vrei şi tu acolo unde e bine, unde e ALTFEL. 

Cu puțin curaj, alegi şi tu să pleci. Îți iai toate visele cu tine, doar că, uneori, așteptările mari nasc şi decepții pe măsură. Aşa, dezamăgirile, una câte una, m-au făcut să văd cu alți ochi țara în care am ales să trăiesc.

Dacă ar fi să dau timpul înapoi, oricum aş pleca, dar cred că m-aș informa mai mult despre cum e, de fapt, viața aici.

Elena Zagnat

1. Franța este în top 10 “Cele mai scumpe țări europene”. Să locuiești în Paris, de exemplu, e mai ieftin decât în Londra sau New York, dar mult mai scump decât în Roma sau Lisabona. Cât despre Chișinău… ei bine, Hexagonul e aproape de trei ori mai scump, dar şi salariul minim aici e de peste 10 ori mai mare (1200 €/lună net). Doar că! Chiria pentru o lună costă cam 1300 € pentru 45 m2 (la o oră de capitală, totuşi, prețul poate scădea în jumătate). Restul merită tradus în lei. O pâine costă peste 20 de lei, 1 kg de mere – 50 de lei, un bilet la metro 40 de lei.Franta

2. Căutarea unei locuințe poate dura luni de zile. Ca să închiriezi un apartament sau o casă ai nevoie de un dosar mai gros decât cel de la facultate. Dosarul include un contract de muncă, „fişe” de salariu, certificate de la FISC şi multe, multe altele. Uneori e nevoie şi de un “garant”, adică de o persoană care se angajează să achite chiria în locul tău, dacă tu nu vei avea bani. Garantul ar fi bine să fie cetățean francez, dar of, de unde să ştii francezi dacă numai te-ai mutat în țară? Există şi o cale mai scurtă: să închiriezi de la moldoveni. În cele mai multe cazuri, însă, costă mai scump şi nici nu ai siguranţa că îți va fi oferită o dovadă că locuiești pe adresa respectivă. Fără o adresă nu poți face mai departe nimic: să deschizi un cont bancar, să îți faci asigurare medicală, să depui actele pentru a obține un “titre de séjour”.

Paris

3. Nimic nu e perfect. Când eşti turist şi vizitezi o țară vezi, în mare parte, locurile frumoase. Când începi să trăieşti acolo, însă, dai şi peste cartiere murdare sau rău famate. Da, şi aici găseşti străzi murdare şi gunoi aruncat la nimereală, iar de mirosul din metro nici nu mai zic… În Paris şi în suburbii, locuiesc peste 12 milioane de oameni, veniţi din toate colțurile lumii. Sunt oameni cu niveluri diferite de educație şi mulți, din păcate, sunt certați cu bunul simț. Elena Zagnat

4. O viață în ambuteiaje. E supraaglomerată regiunea pariziană. Credeți-mă, ambuteiajele de acasă sunt floare la ureche. Aici, stai pe loc ore în şir, fără să te miști un centimetru. Francezii numesc asta „bouchon” (n.r. – „dop”). Circulația este îngreunată şi de numărul foarte mare de motocicliști, care fac slalom printre mașini.

rtx3gsq

5. Poți să te pomeneşti vecin cu… extremiștii. Într-o dimineață, la televizor, vorbeau despre un individ care a fost arestat în urma unei operațiuni a poliției franceze. Se întâmpla după atacurile de la Bruxelles. În secunda următoare, am văzut o transmisiune live din parcul în care mă plimbam în fiecare zi cu fiica mea. Exact peste drum, locuia individul, iar la el acasă au fost găsite arme şi explozibil. Mă simt oare aici în siguranță? Nu prea.

O să mă întrebați: “şi atunci , de ce să mai stai acolo?”. Ei bine, lista decepțiilor trăite aici e infimă față de şirul lung de frustrări , dezamăgiri și dureri prin care am trecut acasă, în Moldova.

Elena Zagnat

Autoare: Elena Zagnat, jurnalistă stabilită în Franța

Foto: din arhiva personală