Jurnalism fără migrație cu Alla Ceapai, reporteră Radio Europa Liberă

alla ceapaiIndiferent de tipul media, calitatea produsului jurnalistic este indispensabilă. Concurența însă cauzează reliefarea ,,migrației”  jurnaliștilor. Din acest motiv, ne-am propus să ne țintim atenția spre unul dintre puținii jurnaliști care nu-și trădează meseria, vorbim de Alla Ceapai, cea care de 6 ani face jurnalism de calitate doar la radio și doar la Radio Europa Liberă. Onestitatea, imparțialitatea și responsabilitatea în fața publicului, sunt câteva dintre principiile esențiale după care se ghidează.  Profesionalismul dovedit prin exercițiu practic și dragostea pentru activitatea sa, o fac să se simtă fericită acolo unde și-a găsit locul. În interviu, veți afla ce înseamnă să fii un jurnalist profesionist, ce face un reporter radio și cum să te determini să alegi ceea ce-ți este potrivit.

-Dacă e să facem o privire retrospectivă, cum a fost prima experiență la radio?

-Acum, la 6 ani distanţă, aş spune că a fost una fantastică. Atunci cred însă că îmi fugea pământul de sub picioare. În 2011, când venisem la Europa Liberă (prima şi singura instituţie media la care lucrez) la stagiu am mers chiar din prima zi în provincie să fac un vox. Deşi mai făcusem vox-uri la Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism, eram pe atunci încă prea timidă şi intram destul de greu în contact cu oamenii, mai cu seamă cu cei din provincie. Viaţa de la sat îmi e foarte străină. Nu am avut bunici la sat, din păcate. Atunci am descoperit cât de minunaţi şi deschişi sunt oamenii de la ţară, cât e de simplu să comunici cu ei, în limbajul lor şi, Doamne, câtă dreptate au ei. Cei de la firul ierbii ştiu să tălmăcească realităţile din ţară aşa cum nu o ştiu nici cei mai notorii politologi şi experţi.

– La momentul de față, se face tot mai vizibilă migrația jurnaliștilor în media. Ce te face să rămâi fidelă specializării pentru care ai optat?

Cred că în mare parte e meritul şefului meu, al domnului Vasile Botnaru. El insistă să fim jurnalişti „universali”, să facem şi să învăţăm de toate. Prin urmare, nu apare rutina, plictiseala şi saturația. Noi, cei de la Europa Liberă, nu suntem specializați pe domenii. Azi pot face un subiect social sau unul cultural, iar mâine – să relatez din Parlament. Chiar dacă sunt reporter radio, fac şi reportaje foto sau intervenţii video. Avem şi un departament TV care realizează emisiunea Pur şi Simplu. Dacă ai o idee bună şi vrei să faci un reportaj TV, eşti încurajat să o faci. Această diversitate de opţiuni este foarte importantă. Or, majoritatea colegilor de breaslă pe care îi cunosc mi-au spus că au decis să „migreze” la o altă instituţie media, una de nişă, de exemplu, sau, în general, să plece din jurnalism tocmai pentru că au obosit să facă doar ştiri, sau să scrie doar despre politic. Sunt, desigur, şi alte motive care mă încurajează să fac doar radio şi doar la Europa Liberă. Cel mai important – ştiu că, inclusiv şi în cele mai neplăcute experienţe, care sunt inevitabile, am o redacţie profesionistă în spate, care mă sprijină.

alla ceapai

Se zice că la radio contează vocea. Ce calități indispensabile rămân în umbra modului în care sună vocea?

-Sigur că vocea contează, dar nu cred că e esențială. În general, cred că sunt stereotipuri atunci când se zice ca la radio contează doar vocea, la TV – doar aspectul fizic, şi că doar cei din presa scrisă trebuie să fie aşi în ortografie, gramatică. La radio contează mai curând felul în care prezinți produsul jurnalistic. Trebuie să știi să pui accentele astfel ca mesajul să fie accesibil şi foarte clar pentru ascultător, pentru că nu eşti ajutat de imagini vizuale, cum e la TV, de exemplu. În rest, calităţile pe care trebuie să le aibă un jurnalist sunt universale cred. Aş menţiona, în primul rând, bunul simţ, respectul faţă de surse şi responsabilitatea în faţa publicului.

– Astăzi, mulți jurnaliști buni nu au studii de specialitate. Ambiția și vocația sunt condiții suficiente pentru a deveni jurnalist?

– Eu nu am în spate o facultate de jurnalism. Am licență și masterat în politologie. Am studiat un an la Școala de Studii Avansate în Jurnalism care cred că e mult mai utilă decât o facultate. Nu sunt sigură că e suficient să ai doar ambiţie şi vocaţie, deşi sunt şi ele foarte importante. E nevoie totuşi de o pregătire, nu neapărat de una teoretică, pe care de altfel se şi pune accent la facultăţi. E nevoie de o pregătire practică, dar şi de o asumare a normelor deontologice, ele trebuie să fie în capul mesei.

alla ceapai

-Nu oricine poate deveni jurnalist profesionist, însă ce trebuie neapărat să știe să facă orice profesionist?

– Să îşi facă onest meseria, să respecte deontologia, să-şi respecte publicul, consumatorul media. Trebuie să ştie să pună întrebări incomode, să fie şi „obrazic” atunci când i se îngrădește accesul la informaţii publice.

-Ce lucruri importante ai învățat la Radio Europa Liberă?

-Pentru mine Radio Europa Liberă nu e doar o „şcoală” model de jurnalism, dar şi una de viaţă. Prima lecţie a fost cea „mulţumesc-ului”. Îmi scăpase la un moment dat să-i mulţumesc unui coleg care mi-a deschis uşa. Să nu uităm să-i mulţumim de fiecare dată pe cei din jur, nu ne costă nimic să o facem. O altă lecţie a fost cea a „cititului radiofonic”. În toți cei şase ani de când sunt la Europa Liberă mă conduc de sfatul şefului meu care îmi zicea la începuturi: „Gândeşte-te la bunica ta atunci când citeşti reportajul sau relatarea”. Lista lecţiilor învăţate e prea lungă. În fiecare zi învăţ să fac jurnalism de calitate de la colegii mei de la Chişinău şi Praga.

alla ceapai

– În ce moment te-ai simțit îndeosebi mândră de ceea ce faci?

-Nu ştiu dacă mândră e cuvântul potrivit, dar mă simt fericită de fiecare dată când moderez în direct emisiunea matinală a Europei Libere „Moldova la ora şapte”. Trezitul la cinci dimineaţa, stresul de dinaintea emisiei, grija că invitatul interviului dimineţii s-ar putea să nu-şi audă telefonul, toate acestea capătă un cu totul alt sens, atunci când înţelegi că eşti cumva primul care intră în „casele ascultătorilor” prin aparatul radio şi le aduci informaţii proaspete.

-Dacă nu ai fi lucrat la radio, ce ai fi ales?

– Sincer, nu m-am gândit şi nici nu aş vrea să iau un calcul un asemenea scenariu, cel puţin deocamdată. În general, nu îmi place să modelez viitorul sau să remodelez prezentul şi trecutul. Pot spunea doar că nu aş opta pentru TV din simplu motiv că la televiziune eşti cumva dependent şi de cameraman. Eu, însă, prefer să fiu singură responsabilă de producerea materialului meu jurnalistic. Răspunsul meu este că dacă nu aş fi lucrat la radio, cu siguranţă aş fi lucrat în altă parte, pentru că, în general, sunt un om iubitor de muncă.

-Câteva sugestii pentru jurnaliștii care sunt indeciși și nesiguri în alegerea direcției potrivite în jurnalism?

-Dacă în primele săptămâni nu se naşte pasiunea pentru ceea ce faceţi, mai bine e să renunţaţi, să încercați să vă regăsiți în altă parte. În jurnalism, oricare ar fi instituţia sau direcţia, e nevoie de pasiune şi de dragoste pentru ceea ce faci, dincolo de alte calităţi. Citiţi atent codul deontologic al jurnalistului şi dacă simţiţi că nu sunteţi în stare să îl respectaţi, atunci renunțați la această meserie. Fiţi oneşti şi ţineţi la bunul vostru nume, aveţi demnitatea, indiferent de circumstanţele şi nevoile pe care le aveţi, să spuneţi un „NU” ferm atunci când vi se sugerează să faceţi jurnalism partizan, părtinitor.

alla ceapai

Reporteră: Cristina Anghel

Foto: din arhiva personală

Sursa: Everyday Journalism