Ochelarii străvezii a lui Victor Chironda

video-activistul-victor-chironda-orasul-chisinau-nu-are-o-strategie-de-dezvoltare-noi-merge-%d0%b2-%d0%bd%d0%b8%d0%ba%d1%83%d0%b4%d0%b0-1445064105

Ochelarii străvezii a lui Victor Chironda îi permit tânărului să vadă problemele capitalei mult mai profund decât oricare alt chișinăuian.  Activistul civic a devenit spaima unor funcționari publici, datorită activităților sale în favoarea orașului Chișinău. Și-a asumat angajamentul de a spune tuturor problemelor pe nume cu care se confruntă capitala noastră. A fost intimidat și amenințat, însă acest lucru nu l-a determinat să se oprească. „Un om ca toți oamenii” așa cum se consideră Victor Chirondă a vorbit obiectiv despre activitățile sale, despre aspectele negative ale orașului Chișinău, dar a și transmis un mesaj angajaților din Primărie și tuturor chișinăuienilor.

 

– Ai ajuns cunoscut publicului larg datorită activităților tale civice în favoarea orașului Chișinău. Care a fost momentul decisiv în care ai înțeles că trebuie să faci voluntariat?

– Nu fac voluntariat. Sau cel puțin eu altfel înțeleg voluntaritul. Eu mă ocup, în măsura posibilităților, de promovarea intereselor publice ale chișinăuienilor și  încerc să contribui la soluționarea problemelor de dezvoltare urbană.  Această activitate nu este plătită, e clar. Dar nu e voluntariat. E mai mult un hobby.

– Faci un master interdisciplinar peste hotare, care oferă o bază de cunoștințe pentru cercetarea și predarea problemelor urbane. După ce îl finalizezi te vei întoarce acasă ca să aplici cele studiate în practică?

– Așa planific. Însă planurile se schimbă cu timpul. O să vedem cum decurg lucrurile. Oricum mai am încă doi ani de studii.

– Întorcându-ne în perioada în care luptai cu problemele orașului Chișinău, poți spune că ai fost intimidat sau amenințat în legătură cu activitatea ta?

– Au fost tentative de intimidare. Au fost și amenințări. Dar eu cred că nu erau decât niște acțiuni isterice ale unor oameni speriați de faptul că s-ar putea să își piardă accesul la gestionarea banilor publici municipali. Asta oricum se va întâmplă, cu sau fără mine. Așa că eu nu prea dau atenție acestor intimidări.

– Dacă e să căutăm imagini cu orașul Chișinău până în anii 1990, atunci putem fi uimiți de diferența orașului de atunci și acum, cum crezi ce s-a întâmplat de s-a ajuns aici?

– Exact același exercițiu putem să facem cu oricare alt oraș din lume. Toate orașele se schimbă cu timpul și asta e normal. Eu nu sunt adeptul nostalgiilor după imaginea de altă dată a orașului. Chișinăul sovietic nu era cu nimic mai aproape de oameni decât Chișinăul actual. Eu cred că trebuie să ne focusăm pe identificarea corectă a problemelor actuale ale orașului și să începem a planifica soluționarea lor.

page

– Cum explici fenomenul apariției farmaciilor, benzinăriilor și gheretelor ca ciupercile după ploaie?

– Apariția acestor unități comerciale nu este numaidecât un fapt rău. În mare parte piața este cea care reglementează numărul de benzinării sau gherete. Dacă există cerere va fi și ofertă. Problema ține mai mult de partea administrativă și regulatorie. Primăria Chișinău nu controlează procesul apariției acestor unități comerciale și nici nu asigură dispersarea lor uniformă în oraș. Din acestă cauză unele zone sunt supraaglomerate cu farmacii și gherete, iar în altele ele sunt foarte puține sau lipsesc.

– Cine totuși se face vinovat de aspectul  urât al orașului, cetățenii sau Primăria?

– Depinde ce înțelege prin ”aspect urât”. Diferiți oameni înțelg diferit acest concept. Unii cred că orașul e urât din cauza gunoiului vizual sau a arhitecturii. Alții cred că problema e în curățenia străzilor sau în lipsa spațiilor publice urbane.

În dezvoltarea urbană trebuie să pornim de la necesitățile oamenilor  și de la cercetări amănunțite a problemelor, nu de la concepte abstracte. Orașul trebuie să vină cu răspunsuri la necesitățile oamenilor și atunci ei îl vor percepe ca fiind frumos.

– Cum crezi, situația orașului o poate schimba guvernarea sau cetățenii?

– Situația o poate schimba oricine.Trebuie doar să înțeleagă unde se află și unde vrea să ajungă. După care își întocmește un plan și setează niște acțiuni.  Lipsa de coordonate în timp și spațiu generează haos atât în capurile oamenilor cât și în spațiul fizic.

12670923_477625952433983_974013052062120895_n

– Cum definești tu un oraș european? Chișinăul are șanse să devină?

– Pentru mine un oraș european este un oraș care asigură locuitorilor săi condiții cât mai bune de viață, de muncă și oferă perspective de dezvoltare. Cred că orașul Chișinău are toate șansele să devină un astfel de oraș.

-Tu îți iubești orașul?

– Chișinău este locul unde am locuit mult timp și unde s-au întâmplat multe lucruri în viața mea. Cred că am o anumită legătură emoțională cu acest oraș. Dar nu știu dacă poate fi numită iubire.

-3 lucruri care îți plac în noul oraș unde te-ai stabilit și ai vrea să fie prezente și la Chișinău?

– Bruxelles-ul este un oraș cosmopolit cu un transport public foarte bun și cu oameni care au reușit să depășească divergențele legate de națiune și limbă. Valonii și flamanzii au reușit să treacă peste problemele identitare și să construiască împreună un oraș frumos și prosper. Asta aș vrea și pentru Chișinău.

-Spre final ce mesaj ai dori să transmiți angajaților Primăriei și restul cetățenilor?

– Nu cred că am ce le transmite angajaților din Primărie în afară decât ca ei să își facă job-ul. Așa cum orașul nu prea are trotuare, le doresc chișinăuienilor o toamnă cât mai puțin ploioasă.

Autoare: Sabina Hirianov

Sursa foto: Arhiva personală ; oldchisinau.com ; unimedia.md

Sursa: everydayjournalism.md