JOURNALISM SPECIAL Special

TOP 5 surse media credibile în viziunea jurnalistei Sorina Ștefârță

15895036_10154964030689295_3479271841301804745_n

De doi ani, Sorina Ștefârță conduce Școala de Studii Avansate în Jurnalism din Chișinău, iar credibilitatea mass-media este un subiect care apare frecvent în discuțiile cu studenții acestui proiect de succes. Își expune părerea „cu grijă”, o abordare care se explică prin faptul că ea însăși a fost, timp de aproape două decenii, în presa activă – respectiv, știe cât de fragilă este credibilitatea –, dar și pentru că îi încurajează pe studenți să citească, să analizeze și să facă de sine stătător concluzii. Ținând cont de cele învățate la Școală, bineînțeles.

„Voi începe cu o mică abatere lirică. Dacă e să vorbim de credibilitate la modul abstract, am putea afirma că presa stă foarte bine la acest capitol – cel puțin, asta ne-o spun toate sondajele de opinie, care plasează mass-media undeva pe lângă Biserică și Armată, în topul încrederii. Dar teamă mi-e că încrederea aceasta este una oarbă, dovadă și zecile de exemple de manipulare și dezinformare, cărora le cad pradă moldovenii. Și mai teamă mi-e că, atunci când răspund, majoritatea se orientează strict spre televizor. Iar noi știm ce informații ne oferă televiziunile în Republica Moldova, mai ales la sate. De aceea, aș prefera ca lumea să nu ne creadă „pe cuvânt”, pe noi, cei din presă, ci să meargă puțin în profunzime, să vadă contextele în timp și spațiu, și să taxeze mass-media care minte sau trișează.

Bineînțeles că noțiunea de credibilitate nu este o realitate pur „obiectivă”, așa cum am învățat la cursul de filosofie la USM. Aceasta depinde, în egală măsură, de credințele, convingerile și experiențele noastre. De aceea, orice top de acest gen comportă o doză de subiectivism – dar niciodată mai mare decât iminentele, într-un jurnalism de calitate, „documentare, echidistanță, deontologie și etică”.

Acum, pentru că este timpul să ajung și la subiectul propriu-zis, din nefericire (căci risc să stric conceptul rubricii de „cinci”), în topul meu sunt tocmai… zece! Poate că mi-a jucat festa obișnuința de a vede „binele” și „bunele intenții” din oameni, respectiv din produsele media pe care le fac acești oameni. Dar poate că, mai curând, încă nu este totul pierdut în mass-media din Moldova?! Și, de fapt, suntem mai mulți decât pare la prima vedere – și cu certitudine mai buni.

Așadar, în ordine alfabetică și nu uitați că orice top profesional e și personal:

Agora.md. O echipă tânără și dinamică, a cărei politică editorială este inovarea (pentru care a și luat un „Măr Jurnalistic” la Gala Presei 2016). Nu le este teamă să experimenteze (din câte îmi amintesc, au fost printre primii care ne-au oferit un „dosar al presei” și o sinteză video a zilei), iar asta le-a asigurat un loc ferm pe piața media. Știrile lor răspund, în cea mai mare parte, rigorilor jurnalistice, în plus, eu știu că aici găsesc unele dintre cele mai bune infografice din presa de la Chișinău, realizate inclusiv de absolventul nostru, Ștefan Grigoriță, care între timp a plecat la „Europa Liberă” și se află cu o bursă „Vaclav Havel” la Praga.

Anticorupție.md. Portalul Centrului de Investigații Jurnalistice este unul dintre cele mai vechi în domeniul investigațiilor. În ultimii ani, și-a consolidat echipa (majoritar de femei, apropo) și s-a impus prin dezvăluiri de rezonanță care au deranjat – în sensul bun, pentru o societate – mulți sus-puși. Anul 2016 i-a adus portalului Premiul Național de Etică și Deontologie profesională jurnalistică, oferit de Consiliul de Presă, dar și un „Măr”, plus nominalizarea la Premiul European al Presei pentru investigația „Mafia anabolizantelor” de Mariana Rață.

Diez.md. Sunt cei mai tineri în lista mea de preferințe – datorită echipei, dar și publicului căruia i se adresează. Printre alte atuuri, voi menționa faptul că, și pentru această echipă, prioritară este inovarea; se străduiesc să respecte etica și deontologia jurnalistică; separă, de regulă, conținutul editorial de cel publicitar și – cel mai important – încearcă să fie conectați la problemele imediate cu care trăiește societatea. Dovadă și faptul că, în structura site-ului, rubricile „Social” și „Educație” stau deasupra „Politicii”. În rest… profunzimea vine cu anii.

Sorina Ştefârţă
Sorina Ştefârţă

Europa Liberă. Sunt două cuvinte care spun aproape totul. Este o echipă de nota „zece”, în care muncesc cot la cot mai mulți „guru” ai jurnalismului din Moldova, precum Vasile Botnaru, Valentina Ursu sau Alexandru Canțâr; dar și mai tinerii Liliana Barbăroșie, Diana Răileanu, Nicu Gușan, Natalia Sergheev, Alla Ceapai, Tamara Grejdeanu – toți absolvenți, iar unii deja și instructori, ai Școlii noastre. Această calitate umană face și calitatea profesională a „Europei Libere”, care s-a afirmat ca un spațiu jurnalistic multidimensional (este un radio care produce și TV, prin proiectul „Pur și Simplu”), dar și unde se întâlnesc cele mai diverse și contradictorii opinii – lucru tot mai rar întâlnit în media de la noi.

Newsmaker.md. Un portal curajos, inovativ, original ca abordare și… de limba rusă, fapt care astăzi, în peisajul nostru informațional, este extrem de important. Echipa lui Vladimir Soloviov este mereu cu mâna pe pulsul evenimentelor; știe să citească, să descifreze și să tălmăcească pe înțelesul tuturor dedesubturile; și se străduiește să vină cu o privire obiectivă asupra realităților din țara noastră. Opțiunea lor „geopolitică” este Moldova modernă, democratică și europeană – un mesaj-cheie necesar mai ales pentru consumatorul de limba rusă de la noi.

OAKI (Oameni și Kilometri). Nu doar pentru că e făcut de trei absolvenți ai Școlii – Polina Cupcea, Raisa Răzmeriță și Nicolae Cușchevici. Nu doar pentru că, în mai puțin de jumătate de an de când există, au parcurs sute de kilometri și au frământat glodul din zeci de sate pentru a ne aduce personaje unice. Dar mai ales pentru că au demonstrat un lucru cam uitat astăzi în jurnalism: credibilitatea ți-o aduce sinceritatea scrisului și dragostea cu care îți tratezi personajul.

PRO TV. „Știrile de la ora opt” au rezistat, ca profesionalism și obiectivitate,  de-a lungul celor aproape două decenii de prezență în spațiul media autohton, chiar dacă au existat și „hopuri” deontologice în care (s-o recunoaștem) echipa PRO TV a nimerit din când în când. Sper să fie greșeli care să nu se mai repete, iar jurnalul lor să rămână la fel de provocator și incisiv în cazul subiectelor care chiar sunt de interes public – și la fel de dinamic. Iar ca sugestie: Lorena Bogza să revină cu „În profunzime” la zilele de luni – și cu mai mult decât politică.

Realitatea.md. O echipă pe care o găsesc modernă, în egală măsură echilibrată și rebelă. Echilibrul se regăsește, de cele mai multe ori, în știrile acestui post, pe când senzația de rebeliune, deci și de libertate, vine în special de la emisiunile de autor marca Realitatea. Astfel, chiar dacă mi s-a întâmplat să-i înjur, în gând, pe unii invitați la talk-show-ul lui Viorel Pahomi, pentru imensa lor ipocrizie, am apreciat originalitatea și abilitatea moderatorului de a realiza acele discuții. La fel, interviurile lui Ilie Plămădeală îi aduc Realității o notă de prospețime.

RISE Moldova. Venind ca o extensie a RISE România, de la chiar primele articole realizate a demonstrat imparțialitate, profesionalism și rigurozitate a cercetării – calități indispensabile în jurnalismul de investigație. Dezvăluirile lor au provocat multe nopți albe pentru cei vizați în articole, fapt pentru care au fost apreciați de colegii de breaslă, care i-au oferit echipei lui Iurie Sănduță, doi ani consecutiv, „Mărul Jurnalistic”. Iar eu mă bucur că și la succesul RISE Moldova contribuie absolvenții ȘSAJ – Nicolae Cușchevici, Polina Cupcea, Petru Garciu.

„Ziarul de Gardă”. Redacția condusă de Alina Radu și Aneta Grosu este leagănul jurnalismului de investigație din Republica Moldova, iar „Ziarul de Gardă” – printre deja foarte puținele publicații ce apar și în versiune tipărită, oferindu-le și celor care nu stau pe internet accesul la investigații. Un alt atu al ZdG este implicarea în activități de combatere a propagandei și dezinformării, inclusiv prin intermediul suplimentului „Stop fals!”, editat în colaborare cu Centrul pentru Jurnalism Independent și Asociația Presei Independente. Nu în cele din urmă, „Ziarul de Gardă” rămâne un prieten fidel al Școlii de Studii Avansate în Jurnalism – atât prin cursurile ținute de Alina Radu, cât și datorită faptului că a devenit, de-a lungul anilor, un loc de muncă și de afirmare profesională pentru mulți dintre absolvenții noștri. Anatolie Eșanu, Olga Bulat și Tatiana Beghiu, care lucrează la ZdG în prezent, sunt doar câțiva dintre ei.”

Foto: Marianna Petrenco, facebook.com, diez.md

Sursa: Everyday Journalism

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*