INTERVIEWS SPECIAL

Alina Panico: Meseria asta nu e pentru sensibili și timizi

Îi reușește să fie om de radio și TV în același timp. Alina Panico a plecat din Republica Moldova cu gândul că se poate realiza departe de casă. Și n-a plecat prea departe, învață să fie jurnalist la Universitatea Transilvania din Brașov, România. A înfruntat multe, până a ajuns să fie prezentatoare la TV și la radio, dar astăzi e mulțumită că nopțile ”albe” au ajutat-o să-și atingă scopurile. Doar că mai are un vis, își dorește să-și depășească limitele și să fie jurnalist în Afganistan. Află mai multe din interviu.

-De ce ai ales să faci jurnalism în România?

-Am venit ca student bursier al statului Român la Brașov și nu a fost o simplă întămplare să ajung aici, a fost destinul, sau probabil că mi-am dorit prea mult să mă afirm cât mai departe de casă. Am început cu literatura, apoi mi-am dat seama că pot să fac mai mult decât atât, și anume Jurnalism, Comunicare și Relații Publice. De ce în România? Experiența de a trăi și de a învăța în altă țară este incomparabilă, având în vedere, transparența studiilor, profesionalismul dascălilor și posibilitatea de a munci în domeniu încă din perioada facultății. Studiile de aici mi-au oferit surprize peste așteptările mele și sunt împlinită acum pentru că am ales România.

Alina Panico

– Cum ți-a reușit să-i convingi pe cei de la radio și televiziune că meriți să fii apreciată? Mai mult decât atât, să ai propriile emisiuni?

-La început a fost foarte greu! Dar am demonstrat că merit! Eu eram acea persoană diferită- fiind fata de peste Prut, sau rusoaica, așa cum se obișnuiește aici să mi se spună. Pe lângă asta au urmat nopți albe alături de o echipă entuziastă, întrucât urma să realizăm un proiect unic în România, realizat exclusiv de către studenți, pentru studenți. Curajul, ambiția, capacitatea de a mă descurca în orice situație, cea care m-a ajutat să găsesc soluția originală atunci când toate lucrurile mergeau prost, care m-a făcut să ajung în locurile în care alții nu puteau să ajungă, să inovez, să creez, asta m-a ajutat să conving oamenii care nu doreau să se lase convinși și cel mai important să ,,înving ” accentul, așa am ajuns să fiu cu un pas înaintea celorlalți. Emisiunea de miercuri a devenit parte din viața mea, așa că nu-mi imaginez să nu trăiesc săptămânal emoțiile de live, unde totul se cronometrează la secundă, acel moment magic în care îți auzi numele și știi că e rândul tău să vorbești.

Alina Panico

 -Care sunt calitățile necesare pentru această meserie?

-Meseria asta nu e pentru sensibili și timizi. Onestitatea și răbdarea, profesionalismul și puterea de muncă, perseverența și simțul umorului, și neapărat cultura generală, acestea sunt primordiale, dacă te vezi în jurnalism. Meseria aceasta este dură și te consumă, dar orice efort este răsplătit, cu desăvârșire. De cele mai multe ori ,,să treci sticla’’, în televiziune, e foarte important, pentru că nu există o formulă magică să te facă de mâine să fii telegenic și să reușești să transmiți mesajul dorit. Este ceva cu care te naști sau nu.

-Intenționezi să rămâi în continuare în România sau vrei să revii acasă, în Republica Moldova?

-Îmi este foarte greu să împart două case, momentan rămân în România, pentru că aici îmi sunt oferite multe posibilități, iar în Rep. Moldova o să revin în câțiva ani cu un proiect nou pentru televiziunea de acolo, pentru ca sunt multe de schimbat și cu părere de rău cei buni pleacă.

Alina Panico

-Pe lângă cele obținute până acum, unde îți dorești să ajungi? Ce vis ai?

-Sa ajung în Afganistan, în zone de conflict sau război, în zone calamitate pentru că  numai așa simți că ești cu adevarat jurnalist, nu doar în fața unui prompter. Îmi dau seama ce pericole implică acest vis și în ce condiții se desfășoară aceste deplasări, dar numai așa o să pot fi mulțumită de mine, depășindu-mi limitele. Doamne ajută, pentru că până atunci mai am de muncit.

-Ai anumiți idoli în domeniul jurnalismului? Mă refer la oameni de radio sau TV.

-Idoli nu! Dar pot afirma ca există câțiva jurnaliști profesioniști care stau și acum la bloc-start-ul meu. Carmen Avram, omul potrivit la locul potrivit, puțini dintre jurnaliștii de azi pot să fie ca ea- responsabili și devotați cu precădere meseriei. Eve Arnold, e femeia în personalitatea căreia  mă regasesc, prima a fost în tot ceea ce a făcut- originală și capabilă să depășească  orice obstacol. Și nu vreau să uit de prezentatoarea Ecaterina Andreeva, imaginea știrilor rusești, dar și a copilăriei mele.

Alina Panico

-Până la urmă ce vei alege? Radio sau TV? Argumentează alegerea. Sau crezi că îți va reuși în continuare să le îmbini?

-O întrebare foarte dificilă pentru mine. Radio m-a inițiat în jurnalism și TV-ul mi-a arătat că dincolo de direct e o adevarată viață. Dacă o să am timp, cu siguranță le îmbin pe amândouă, întrucât radio e locul unde împart ascultătorilor din experiența mea, vorbesc cu ei și mă simt în largul meu,  iar la TV sunt acea care trebuie să ajungă la sufletul telespectatorului, să le spun cu drag lucrurile pe care le am de spus și nu reușesc să primesc un feedback imediat. Fie radio, fie televiziune, important e că știu ce vorbesc, îmi place să vorbesc și mai ales că imi place să vorbesc exhaustiv pentru ei- oamenii.

-Ce mesaj de încurajare ai pentru tinerii care vor să facă radio și TV?

-E un domeniu care necesită multă dăruire de sine și exercițiu continuu, iar dacă vrei să îmbrățișezi această meserie trebuie să te pregătești cum se cuvine. Fii sigur pe ceea ce-ți dorești și stabilește-ți din timp obiectivele. E o meserie frumoasă, spectaculoasă care îți aduce și ceva faimă dar și notorietate, așa că nu apuci să te plictisești.

Și ca să închei cum se cuvine, vă mai spun doar atât: Acestea au fost informațiile, la revedere!

O poți vedea și auzi pe Alina Panico, făcând click AICI și AICI.

Autor: Victoria UNGUREANU

Foto: din arhiva personală

EVERYDAY JOURNALISM.COM

Comments are closed.