INTERVIEWS JOURNALISM Journalism in Moldova SPECIAL

Georgeta Stepanov: “Corectitudinea sfârşeşte acolo unde apare loc pentru senzaţie” (INTERVIU)

Ciclu de interviuri cu experţi şi jurnalişti despre etica mass-media în relatarea subiectelor sensibile despre copii

sursa foto: veragogu.wordpress.com

Georgeta Stepanov¸ membră a Consiliului de Presă, Decana Facultății de Jurnalism, USM. Doctor în Ştiinţe Politice (Universitatea de Stat din Moldova, 2000), licenţiată în Jurnalism (Universitatea de Stat din Moldova, 1991). Din 1996 este lector, lector superior, conferenţiară universitară la Catedra Jurnalism, Universitatea de Stat din Moldova. Din 2010 este şefă de catedră, iar din mai 2012 este decan al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM. A realizat cercetări în domeniul politicii informaţionale a instituţiilor mediatice, istoriei presei naţionale, eticii profesionale a jurnalistului, jurnalismului social etc.

-În ce măsură sunt respectate normele etice de către jurnaliştii din R. Moldova?

Într-o măsura mică de tot.

 Este aceasta o caracteristică a unui stat postsovietic sau de vină sunt jurnaliştii?

Şi una, şi alta, dar mai cu seamă, acest fenomen este un element al perioadei de tranziţie incertă, unde mai că nu există valori sociale, dar mite deontologice.

-Cât de corecţi sunt jurnaliştii atunci când fac materiale despre copii?

Corectitudinea sfârşeşte acolo unde apare loc pentru senzaţie, dramă, spectacol, speculă.

-Care sunt greşelile cele mai frecvente în relatările despre copii?

Sunt încălcate, de la caz la caz, toate principiile deontologice, mai cu seamă cele care recomandă protejarea identităţii minorilor. Astfel, frecvent este divulgat numele copilului, fotografia lui sau sunt indicate date, după cate pot fi identificaţi minorii implicaţi în diverse situaţii grave. Nu întotdeauna este solicitată permisiunea maturilor de a intervieva copiii.

-Este nevoie de o instruire suplimentară la subiect sau aceste greşeli sunt făcute în mod voluntar?

Voluntar, or, responsabilitate socială a jurnalistului este, poate cea mai puţin importantă calitate psiho-profesională pe care mizează redactorii.

-Ar fi nevoie de reglementări mai stricte atunci când sunt realizate materialele despre copii?

Nu, avem un cadru legal bun la acest subiect. Ar fi bine doar ca normele de drept existente să funcţioneze.

Ar fi binevenită preluarea unor practici de peste hotare la acest subiect?

Fiecare sistem mediatic, în particular, şi societate, în ansamblu, are specificul său, iar preluarea oarbă nu ar schimba nimic. Este important să fie cultivat simţul responsabilităţii şi să fie formată o cultură de breaslă, mediatică proprie atât a jurnaliştilor, cât şi a instituţiilor de presă.

Ce consecinţe pot resimţi protagonşitii unor subiecte realizate în mod greşit?

De la disconfort psihologic, până la eclipsă psihologică şi chir suicid.

Sunt penalizaţi cumva autorii acestor subiecte?

Nu! În rare cazuri Consiliu Coordonator al Audiovizualului sancţionează instituţiile radio/TV, presa scrisă, însă, nu este monitorizată de nimeni. Consiliu de Presă este unicul care încearcă să supravegheze corectitudinea mediatizării, dar acesta este un organ de autoreglementare, deci, nu poate penaliza, ci doar numai atenţiona şi recomanda.

– Cine este vinovat, jurnalistul sau redacţia? Cine ar trebui să poarte răspundere pentru informaţiile apărute care încalcă standardele etice?

Ambii, redacţia pentru că acceptă asemenea materiale sau chiar că insistă asupra lor, iar jurnalistul pentru că, punându-şi semnătura, se face responsabil pentru mesajul difuzat şi efectele şi reacţiile pe care acesta le poate provoca.

-Credeţi că sporirea responsabilităţii presei ar trebui instituită prin autoreglementare sau prin reglementare legală?

Prin autoreglementare! Repet, avem norme de drept perfecte pe acest domeniu, ele însă nu sunt respectate, pentru că nu funcţionează, sunt de literă moartă.

– Cine ar trebui să monitorizeze şi să supravegheze respectarea responsabilităţii presei?

Consiliul de Presă, căruia i s-ar conferi un alt statut şi ar avea atribuţii similare cu cele ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Autor: Stela Roman

EVERYDAY JOURNALISM.COM

 

Comments are closed.