INTERVIEWS SPECIAL

Harley Davidson: Trebuie să învățăm să apreciem lucrurile autohtone

Harley (Vlad) Davidson ( Tolea)-  ”regii comediei moldovenești”. Fiecare  apariție a  lor reprezintă un fenomen pentru scena autohtonă, fiecare glumă e luată din viața cotidiană a omului simplu și transformată într-un adevărat show. Ei, au demonstrat că avem din ce și pentru cine face glume, iar umorul nostru e o adevărată inspirație și pentru cei de peste hotarele țării, cel mai important este să învățăm să apreciem ce avem!

–  De unde a apărut denumirea de Harley Davidson?

–  De ce nu?! (râd ei). Noi am fost puși într-o situație în care ni s-a zis că trebuie să dăm un nume duetului nostru. Era foarte important ca denumirea să conțină litera “R”, să fie sonoră și ușor memorabilă. De fapt, noi ne-am inspirat de la filmul Harley Davidson și cowboy-ul Malboro și chiar ne-am gândit să preluăm denumirea asta în totalitate, dar cowboy-ul  Malboro necesita și o vestimentație cuvenită, care ne-ar fi îngreunat  munca.  Mereu ar fi trebuit  să avem ceva vestimentație specifică, să fie ceva de genul unui  văcar, dar cum la noi văcarii nu-s tare apreciați ( râde Davidson), am propus să fie simplu Harley Davidson, mai ales că acestea sunt ambele nume de familii ale celor care au făcut bike-ul, mai ales că bike-urile  ne sunt aproape sufletește, ne plac și nu le avem.

–   Cât timp vă ia ca să pregătiți un număr?

–  Depinde pentru ce, deoarece sunt ieșiri la care ne pregătim în decurs de  jumate de oră, dacă e vorba de un stand-up  sau  de o deschidere la ceva, dar dacă e vorba  de Comedy, formatul larg la show, păi atunci  o săptămână jumate tot show-ul integral, iar dacă strict numerele noastre, atunci ne ajung 1-2 zile.

–   De unde vă inspirați pentru noi numere artistice?

–  De peste tot! Ieși afară și ai atâta inspirație… mama mia… și nu numai inspirație!

Davidson: Ideile apar spontan, câteodată sunt idei, denumiri, care stau în calculator câte jumate de an, însă sunt alte idei la care te uiți și din start ești sigur că o să iasă ceva interesant- o perlă, așa că atunci te așezi frumos și începi a scrie. După ce am scris textul, îl  transmit lui Vlad ( Harley) ca să-l redacteze și într-un final să ajungem la un numitor comun. Și atunci când facem repetiții și ne vin în cap noi și noi personaje, îi schimbăm, pentru ca numărul să devină mult mai interesant, mai vesel sau chiar schimbăm numarul în totalitate.

Eu, de exemplu aveam o perioadă când stăteam în cadă foarte mult, practic trăiam în cadă, de asta să știți că mă spăl rar (râde el), iar eu, zice Harley, spre deosebire de Tolea (Davidson) iubesc să fac duș și e foarte bine că noi nu iubim aceleași lucruri ( râd ei).

De fapt, apa fierbinte are un efect benefic asupra noastră, ne vin foarte multe idei și nu reușești să le scrii. Sau aveam momente când stăteam cu foaia în cadă și sărmana foaie era udă, căzută pe jos și te gândeai “Vai, ce-am scris aici”!  Dar  totul depinde de situație, pentru că scrii un număr, te uiți la el și ți se pare că n-o să meargă, dar când ieși în scenă, îl arăți publicului și nici nu te aștepți să aibă așa succes, cum ar fi: Restanța, Școala Auto, Taximetriștii ș.a.md.

umor

 Eram fete bravo, ne descurcam bine!

–   Vă aduceți aminte prima voastră apariție pe scenă?

-Clasa a II-a, de la început erau numere din colecția lui Ion Creangă. Împreună, dacă e să vorbim, păi de la început jucam numerele din Vacanța Mare, 2 Țigani și o țigancă în troleibus etc. Regizoarea noastră a luat numere și le-a modificat, le-a făcut mai moldovenești, dar erau numere care îi aparțineau chiar ei. Aveam un număr, care se numea “Babele” și cu care am colindat încă 2-3 ani Moldova. Eram 4 babe: eu ( Harley) curoasă, Tolea ( Davidson) țâțoasă, un băiat era baba cu ochelari și unul o simplă babă. Făceam intro-ul și după se pornea muzica, toate tipurile de muzică( jazz, rockn’ roll etc) și babele dansau cum puteau. Cu numărul acesta am fost și prin primării, și preturi, cluburi, pe unde numai n-am fost invitați.

  Harley: Cel mai complicat era să strângi costumația, mai ales când îmi uitam “curul” acasă și aveam o pernă și când făceam un pas cu perna respectivă, ea așa vibra…

Davidson: Eu aveam două pernuțe mai mici, care nu stăteau bine, nu stateau uniform, iar puloverul bunicăi era undeva mărimea 6 lights, 2 capete de-ale mele. Eram fete bravo, ne descurcam bine!

„Toate festivalurile le-am câștigat!”

–   Ce a urmat după „Babele”?

 Am format o echipă de TVC, am participat în Liga lui Masliucov din Moldova, în 2002 am devenit vicecampioni, în 2006 am devenit campioni și toate festivalurile la care participam le câștigam. Am făcut și o echipă de TVC la facultate, la FRIȘCA-FRIȘPI sau NON STOP.

–   Voi nu ați urmat o facultate în domeniu. De ce?

–    Noi am făcut mai multă facultate în domeniu, decât mulți alții care au făcut facultate! Avem atâtea spectacole, festivaluri, show-uri la care am participat, că s-ar putea să avem mult mai multe cunoștințe în aspect practic, decât cei care au urmat o facultate în domeniu. Noi am absolvit facultatea de relații internaționale, dar  am vrut să intrăm la Academia de arte.  Noi tot veneam în doi și ei ne tot întrebau: „Băieți, voi sunteți împreună?” și noi ne luam de mânuță și ziceam: Da!

Le-am zis direct care este situația, că vrem de anul acesta să intrăm la Academia de arte, dar pentru că  eram în ultimii ani la FRIȘPA  nu puteam abandona și  ne-au dat să învățăm niște fabule de-a lui Donici. Am învățat și am venit la examen, am deschis ușa și ne-au  zis: Baieți, câte unul! și noi: Nu, noi numai să întrebăm, daca ne primiți anul acesta la facultate, noi primul an îl știm, cum să coasem și să mâncăm știm, ne primiți? și au zis că nu e posibil. Atunci le-am urat la revedere, am închis ușa și tot  de mânuță am plecat.

comedie

„Ai impresia că trăiești într-o perioadă comunistă, dar foarte democrată!”

–   Cum e să faci comedie în țara noastră?

–   Foarte complicat, mai ales că trebuie să te bați cu morile în fiecare zi, pentru că apar diferite impedimente, adică cuiva ceva nu-i place ( cum e designul, cum ai zis replica, cum e scenariul etc), ai impresia că trăiești într-o perioadă comunistă, dar foarte democrată! Câteodată totul depinde de părerea unei persoane, chiar dacă râd 100 de persoane! Noi apreciem critica constructivă, foarte mult o apreciem. Noi apreciem foarte mult, că lumii îi place ceea ce facem. Vor schimbări, noi încercăm să oferim schimbări în permanență, mereu tindem să evoluăm!

–  Se zice că aveți foarte multe elemente preluate de la ruși. Cum comentați asta?

–   Asta e vorba de o școală. Noi am lucrat 3 ani de zile  cu Comedy Moscova, noi eram filiala lor, noi scriam toate textele , le expediam și ele erau redactate, cu excepția celor în română, care rămâneau în viziunea noastră. Materialul expediat acolo practic era în totalitate nimicit, distrus. Din 100%, ți se întorceau înapoi undeva 30 %. Asta e foarte  bine, a fost o școală foarte bună! Ne-au îndrumat și aveau grijă să ne învețe să nu ne repetăm, adică nu ziceau să arătăm numărul doar pentru că în Moldova încă n-a fost, ci ne spuneau de exemplu că: „uite în anul respectiv a fost la KVN sau că e banal, nu e interesant, asta-i bine, o dezvoltați”,  etc etc. Practic, după 3 ani, lucrurile sau schimbat foarte mult, s-a observat o creștere.

–   Nu vă gândiți să scoateți și un film?

–   Chiar acum lucrăm la scenariul unui film cu un regizor din Republica Moldova, cu Valeriu Jereghi și în cel mai bun caz vara aceasta va fi filmat.  Va fi un film de comedie. Scenariul e scris de 3 persoane, adică Vlad, eu(Tolea) și Valeriu. Din start ne-am gândit la un film strict moldovenesc, dar pentru că noi nu avem o casă de film puternică și investiții nu sunt pe spațiul Republicii Moldova, respectiv s-au găsit investiții în altă țară și pentru că investițiile vin din altă țară, în cazul dat Ucraina și filmul va fi o producție ucrainiană. Oricum nu ne oprim aici, miza noastră e un film de comedie, poate fi o comedie romantică, dramatică, o parodie. Vrem un scenariu foarte bun, în care să se regăsească poporul nostru, dar încă o dată, complicația numărul 1 sunt investițiile.

comedie

–  Faceți glume și pe seama artiștilor, politicienilor. Nu ați avut divergențe cu ei?

–  Facem glume pe seama tuturor și pe seama noastră. Sunt prea puțini oameni care ar putea să vină și să-ți zică în față că s-au supărat, asta mai mult se vede pe mimică sau pe felul cum îți răspunde la telefon a doua oară și înțelegi că gluma  nu a fost  receptată  corect. Sunt politicieni care au înțeles foarte bine glumele, au avut o atitudine foarte adecvată și nu au avut sau arătat anumite supărări. Sunt vedete sau mai bine zis pseudo-vedete, care și-au ridicat nasul  foarte  sus după ce s-a glumit pe seama lor, nu mai vor în general să vorbească cu noi, dar nici noi probabil nu mai vrem să discutăm cu ei. Încercăm să nu atingem coarda personală a vedetelor, mai mult atingem coarda profesională, deși, uneori, recunoaștem: ele se cam împletesc.

–  Ce proiecte mai aveți, cu excepția celor menționate?

 – Avem proiectul „Țara veselă”, pe care l-am deschis în mai. E un proiect de scenă, în limba română. O să jucăm la Palatul Național, iar motto-ul este „Umor pentru popor”, un comedy un pic altfel, un altfel de contingent și o altă atitudine față de umorul respectiv. Țara veselă nu e un simplu concert umoristic, e un concert-show umoristic!

Suntem deschiși de a colabora!

–  Ce schimbări crezi că ar trebui  să facă moldovenii noștri  în artă?

–  În primul rând să înceapă să viziteze arta! Avem muzee, teatre, care reprezintă o formă a artei, chiar show-urile, mai ales show-urile de copii, și arta trebuie valorificată. Indiferent de prețul biletului, ea trebuie vizitată și apreciată, pentru că din păcate nu avem investiții, iar asta reprezintă o investiție. Există genii care în sărăcie creează, toți începem într-o oarecare măsură din sărăcie, dar e foarte greu și trebuie să învățăm să apreciem lucrurile autohtone, avem oportunități mult mai mici și atunci când apare ceva în Republica Moldova trebuie să te bucuri, pentru că din sărăcia pe care o avem, a ieșit ceva, a evoluat. Dacă ești apreciat în țara ta, te simți mult mai bine și în afara ei! Moldoveni, apreciați ceea ce aveți!

Niko si HDD

Autor: Nicoleta SERGENTU

EVERYDAY JOURNALISM.COM

Comments are closed.