INTERVIEWS JOURNALISM SPECIAL

Petru Clej:”Jurnaliștii, cu puține excepții, nu sunt oameni bogați”

În cariera sa de jurnalist a muncit pentru câteva instituții mass-media din lume, considerate printre cele de top,  BBC și Radio France Internationale. De mai mulți ani, jurnalistul Petru Clej este instructor la Școala de Jurnalism din Chișinău și astfel tot mai aproape de presa și realitățile din Republica Moldova. Află din acest interviu cum vede jurnalistul Petru Clej presa din țara noastră.

-Aveați o carieră de jurnalist în România. De ce ați ales să plecați la Londra?

-Am ales să plec la Londra fiindcă în 1991 mi s-a oferit un post de redactor la BBC, redacția română și am considerat că era o oportunitate unica pe care nu aveam dreptul s-o ratez.

– Prin ce e diferită societatea și presa din Londra de cea din România (dar Republica Moldova)?

-Trăiesc la Londra din 1991, într-un oraș de opt milioane de locuitori, una dintre marile metropole ale Europei. Diferența dintre Marea Britanie pe de o parte, și Romania și Republica Moldova, este una de nivel de dezvoltare a societății. În Marea Britanie funcționează o democrație matură și o presă sofisticată, ceea ce nu se poate spune despre România și Republica Moldova.

– Cum v-a schimbat viața dar și cariera de jurnalist traiul la Londra?

-Jurnaliștii, cu puține excepții, nu sunt oameni bogați. Alegi cariera jurnalistică pentru că e interesantă, dar nu te aștepți sa faci avere pe seama ei.

– La Londra sunteți reporter Radio France Internationale România. Ce vă face să-i informați pe români și în continuare?

-RFI România a rămas, după închiderea în 2008 a redacției române a BBC World Service unul dintre puținele posturi în limba română care informează corect, de aceea era firesc să accept invitația redacției RFI de a deveni corespondentul lor la Londra.

– BBC a fost o școală bună pentru mulți jurnaliști din România și Republica Moldova. Credeți că în afară de BBC mai sunt și alte instituții mass-media la fel de bune?

-Ar fi prezumpțios să spun că BBC este singular doar pentru că am lucrat eu acolo. Sunt nenumărate alte instituții media de renume în intreaga lume, de pildă: CNN, RFI, Deutsche Welle, Al Jazeera, etc.

– Mai multe ziare au renunțat la varianta print și-au transferat afacerea informațională pe internet. Credeți în viitorul mass-media concentrată în totalitate doar în mediul virtual?

-Nu în totalitate, dar în majoritate.

– Jurnalismul online înseamnă mai mult rapiditate, nu credeți că astfel suferă calitatea?

-Calitatea nu ar trebui să sufere dacă jurnalistul este competent. Am lucrat la BBC News ONLINE și calitatea știrilor acolo este excepțională.

– Ați fost de mai multe ori la Chișinău. Mai sunteți și instructor la Școala de Jurnalism. Cu siguranță, ați observat și bune și rele la breasla jurnalistică din Republica Moldova. Cum vedeți presa din Chișinău?

-Piața media din Republica Moldova este foarte mică și de aceea are mari limitări, în primul rând natura economică. În plus, în presă se mai resimte greaua moștenire a epocii sovietice, prin stilul de gazetărie de tip militant, unde invectiva primează în fața informației sau a analizei echilibrate.

Studenții Școlii de Jurnalism din Chișinău împreună cu instructorii Petru Clej și Liliana Barbăroșie la cursul de jurnalism online
Studenții Școlii de Jurnalism din Chișinău împreună cu instructorii Petru Clej și Liliana Barbăroșie la cursul de jurnalism online

– Urmăriți cu interes presa de la Chișinău și chiar ați avut câteva intervenții la PRO TV Chișinău. O vedeți cu adevărat una liberă?

-Nu e cu adevărat liberă, asta și potrivit rapoartelor anuale Freedom House. Ingerințele de tip politic și economic și, așa cum am mai spus, dimensiunea mică a pieței și lipsa unei îndelungate tradiții democratice atârnă foarte greu în balanță.

– E lucru știut că aproape toate instituțiile mass media din Chișinău sunt finanțate de politicieni. Cum se poate lupta un jurnalist informând corect societatea dacă depinde financiar de buzunarul politicianului X?

-Pai nu poate, așa cum spuneam și mai sus. Trist este că și la instituțiile publice, radio și TV, situația este practic aceeași ca în sectorul privat.

– Dvs. ați avut așa situații? Ce ați ales, să rămâneți ”fidel” sau să plecați de la acea instituție?

-Eu am fost salariat în doar două instituții media: cotidianul România liberă 1990 – 1991 și BBC 1991 – 2008. În niciun moment în aceste două instituții nu am simțit presiuni asupra mea de natură politică. Iar la celelalte instituții cu care am colaborat de asemenea nu a fost cazul.

2011 Bruges– Sunteți un jurnalist cu experiență de mulți ani. Cum a fost jurnalismul la începuturile dvs. și cum îl descrieți astăzi?

-Când am început, în 1990, de abia se prăbușise regimul comunist, era o epocă romantică în care totul parea posibil. Între timp, s-a accentuat fenomenul globalizării, a apărut internetul, telefoanele mobile, comunicarea instantanee, fenomene care au schimbat fundamental natura jurnalismului. Când eram reporter la ”România liberă” știam că lumea îmi va citi articolul cumpărând ziarul a doua zi de la chioșc. Acum așa ceva se petrece din ce în ce mai rar.

-Ce sfat le dați tinerilor jurnaliști la început de cale?

-Să fie pregătiți să-și schimbe modul de operare în funcție de necesități, dată fiind revoluția din comunicare. Apoi să-și lărgească orizontul, citind cât mai mult, având cunoștințe de istorie și economie, altfel nu vor putea înțelege esența fenomenelor sociale care se petrec în jurul lor. În sfârșit i-aș sfătui să învețe să folosească corect limba română, să se debaraseze de acest limbaj păsăresc infectat de calcuri rusești care reduce simțitor calitatea jurnalismului practicat în Republica Moldova.

Autor: Victoria UNGUREANU

EVERYDAY JOURNALISM.COM

 

Comments are closed.