NEWS SPECIAL

Suntem sau nu superficiali?

Aceasta este o întrebare pe care fiecare dintre noi ar trebui să o punem, vis-a-vis de acţiunile pe care le întreprindem zilnic. Suntem sau nu superficiali?

De curând a avut loc la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, Bucureşti, o masa rotundă la care au fost invitaţi autori de cărți, unde s-au pus în discuție niște puncte sensibile cum este timpul, internetul și superficialitatea.

Timpul și centimetrul

Octavian Pantis
Octavian Pantis

Pornind de la cărţile autorilor, discuţia s-a purtat în jurul unui anumit punct: timpul. Din cauza timpului prea scurt, nu mai avem timp de reflecţie şi nici „ferestre de timp liber” aşa cum spunea Cosmin Alexandru. În consecinţă viaţa se desfăşoară în ritm monoton, fără a ne bucura de libertatea pe care o avem.

Cosmin Alexandru
Cosmin Alexandru

Octavian Pantiş vine cu un exemplu foarte interesant: un centimetru. El ne îndrumă să punem un semn pe centrimentru, aproximativ la vârsta la care ne aflăm, iar apoi mai punem un semn fie la vârsta de 71 de ani pentru bărbaţi, fie la 78 de ani pentru femei (s-a demonstrat că femeile sunt mai longevive). Diferenţa dintre primul semn si cel de al doilea reprezintă cât mai avem de trăit, punând accent pe ceea ce ar trebui să conteze cu adevărat şi lăsând trecutul în spate pentru care nu mai putem face nimic. Astfel, acestă bucată de centimetru trebuie preţuită și folosită cu multă atenţie, fără superficialitate.

 

Cum ne schimbă viața internetul
Un alt punct important al discuţiei a fost internetul. Pornind de la Cartea „Superficialii” în care Nicholas Carr descrie succint cum s-a schimbat viaţa lui Nietzsche când a primit o maşina de scris cu bilă, cuvintele sale fiind mai directe şi frazele mai scurte şi concinse, ajungem la concluzia că internetul şi respectiv calculatorul modifică harta creierului uman. Astfel, atenţia nu mai este aceeaşi ca în timpul studierii unei cărţi, ci creierul reţine anumite elemente cheie, prin intermediul foto-readingului.

Dan Craciun
Dan Craciun

Natura umană este atât creatoare cât şi receptoare, însă depinde prin ce canale acumulăm informaţia. Spre exemplu: în timp ce citeşti o carte, creezi împreună cu autorul, reflectezi şi îţi imaginezi, în timp ce navigând pe internet creierul nu poate face asta deoarece ne concentrăm să recepţionăm informaţii.

Profesorul Dan Crăciun afirma că studenţii săi accepta mult mai uşor informaţiile trimise electronic, decât un text tipărit. Asta intervine datorită absorbţiei rapide de informaţii, transmise în general prin prezentări de tipul power point sau a unor eseuri cu privire la textul studiat. Timpul este cel care ne presează şi de aceea este mult mai uşor şi rapid de asimilat o informaţie sintetizată decât o carte.

„Momentul să faci cel mai potrivit lucru, nu există!”

Gabriel Liiceanu
Gabriel Liiceanu


Mihai Ghyka vorbeşte despre nevoia de a păstra umanul şi importanţa timpului liber, lucrând într-o corporaţie. El foloseşte o frază foarte interesantă : „Momentul să faci cel mai potrivit lucru, nu există!” de aceea trebuie să muncim eficient, să facem ceea ce ne place şi să ne bucurăm de viaţă!

Gabriel Liiceanu este de părere că fiecare om trebuie să îşi împlinească viaţa numai din propria voinţă, nu printr-un „to do list”. Spune „viaţa trebuie să fie o continuă fericire, nu ierarhizată pe zile de muncă, relaxare sau somn”.
În consecinţă nu trebuie să fim superficiali sau dornici să treacă mai repede timpul, căci nu câştigăm nimic. Trebuie să fim pragmatici şi totodată să ne bucurăm de viaţă.

 

La eveniment au fost patru oameni de afaceri: Octavian Pantiş, managing director TMI Training&Consulting, Cosmin Alexandru partener Wanted Transformation Consultancy, Mihai Ghyka „moşier” şi Dan Crăciun profesor universitar la Academia de Studii Economice. Invitatul special al acestui eveniment a fost Gabriel Liiceanu, fondatorul editurii Humanitas.

Tema întâlnirii a fost îndreptată în patru direcţii, date de cele patru cărţi publicate de invitaţii la această întâlnire, mai exact: „Superficialii. Efectele internetului asupra creierului uman” de Nicholas Carr şi tradusă de Dan Crăciun, „Musai List” de Octavian Pantiş, „Lucrez într-o casă de nebuni” de Martin Wehrle şi tradusă de Mihai Ghyka, „Culturi şi organizaţii. Softul Mental. Cooperarea interculturală şi importanţa ei pentru supravieţuire” de Michael Minkov, Gert Jan Hofstede, Geert Hofstede şi tradusă de Cosmin Alexandru.

Autor: Cristina Andreea Florea

EVERYDAY JOURNALISM.COM

Comments are closed.